Care este componenţa unui dinte?
- Coroana— partea superioară a dintelui, singura vizibilă în mod obişnuit. Forma coroanei determină funcţia dintelui. De exemplu, dinţii frontali sunt tăioşi şi au formă de daltă, pentru tăiere, iar molarii au o suprafaţă plană, pentru mestecat.
- Joncţiunea mucogingivală— linia de întâlnire a dinţilor cu gingia. În lipsa unui periaj corect şi a folosirii aţei dentare, la joncţiunea mucogingivală se acumulează placa bacteriană şi tartrul, ducând la gingivită şi la alte afecţiuni gingivale.
- Smalţul— stratul de la suprafaţa dintelui. Smalţul este cel mai dur şi cel mai intens mineralizat ţesut din organism – cu toate acestea, poate fi deteriorat de carii, în lipsa unei îngrijiri adecvate.
- Dentina— stratul de sub smalţul dentar. Când cariile distrug smalţul, ajung să atace dentina – de aici, milioane de mici vase fac legătura cu pulpa dentară.
- Pulpa— ţesutul moale aflat în miezul tuturor tipurilor de dinţi, care conţine terminaţii nervoase şi vase sanguine. De la pulpa dentară porneşte senzaţia de durere, atunci când cariile ajung la ea.
- Rădăcina— partea dintelui aflată în interiorul osului maxilar. Rădăcina constituie cam două treimi din dinte şi are rol de fixare a dintelui în os.
De câte tipuri sunt dinţii?
- Incisivii— dinţii frontali, tăioşi, cu formă de daltă (patru superiori şi patru inferiori), folosiţi la tăiatul alimentelor.
- Caninii— au formă conică (de colţi) şi folosesc la sfâşiatul alimentelor.
- Premolarii— au la suprafaţa ocluzală o coroană bicuspidă sau tricuspidă. Servesc la sfărâmare şi sfâşiere.
- Molarii— – folosesc la mestecat, având mai multi cuspizi (formaţiuni de relief) pe suprafaţa ocluzală
